Sub semnul albastrului

Deschisese ochii si vazuse alb.Al peretilor ca de celula,al neoanelor,al asternuturilor,peste tot era doar alb ostil.Realitatea ei avea raceala alba a primei zapezi cazuta la munte.Inchisese ochii si vazuse negru.Al gandurilor confuze,al viselor,al amintirilor,toate erau cufundate in intuneric ostil.Trecutul si viitorul ei erau doar fantasmele unei ultime nopti de noiembrie fara luna.Langa pat,adunate ca la priveghi,voci susoteau inabusit,cu mila de fatada a oricarui pretins bun crestin.Le asculta nemiscata.Vorbeau despre ea.”Saracuta fetita…Amnezie…Sa nu-si mai aminteasca ea nimic…Vai…Atat de cumplit…”In treacat,o mana  o atinse rece pe frunte,intr-un gest ce nu era nici mangaiere nici binecuvantare si de-abia se abtinu sa nu se scuture,ca animalele,de scarba.Voia sa fie singura.Se ruga deci sa plece,s-o lase,ii impinse cu forta gandurilor goale afara pe usa,se opinti cu mintea-i in trupurile lor solide pana-i simti iesiti si abia apoi deschise,cu mare sovaiala,ochii.Era complet singura?Era.

Poticnindu-se,se ridica cu greu in sezut si ramase asa,cu capul plecat a rugaciune,cu parul atarnand inert pe teasta bandajata.Amnezie,deliberasera ei,etichetand-o cu termenul medical ca pe un produs la magazin caruia ii lipeste vanzatoarea pretul.Amnezie,certificase mintea ei lipsita de orice tip de informatie care sa dateze de dinainte de clipa prezenta.Intrebari veneau,duium,din toate partile,stol de gusteri lacomi la punga cu malai,atata doar ca punga ei era goala si prin urmare n-avea ce sa le dea.Simti,brusc,nevoia sa faca pasi ,sa mearga pana si-ar epuiza articulatiile si i s-ar desface oasele din cartilagii,asa ca porni sa strabata camera de colo-colo,adunand cu goliciunea picioarelor mizeria prafuita a pardoselii de gresie.Degeaba.Nu putea excava in propria minte si pace!Si-atunci,ce?Se opri langa fereastra sa priveasca afara,dar sticla geamului era atat de soioasa si de imbacsita ca era imposibil sa distinga ceva,orice din ceea ce  s-ar fi aflat dincolo.Fereastra,la fel ca propriile amintiri,se dovedea opaca.

In ea,adultul scrasni exasperat si se pregati sa se resemneze in fata  a ceea ce era o evidenta-n-avea cum sa priveasca pe geam la fel cum n-avea cum sa priveasca spre propriul trecut.Copilul insa,nu.Absenta,mana ei se ridica ,iar degetul aratator devenit creoin  se turti de sticla mizerabila  devenita tabla,intr-un subit act de cretie infantila.Cand mana cobori la loc,pe geam ramasesera imprimati doi ochi si-o gura semicirculara prin care se zarea,albastru,cerul.”Albastru?”sopti,intorcand pe toate partile termenul de parca i s-ar fi revelat pentru prima oara abia atunci.”Albastru…”Murdar,degetul aratator se freca instinctiv  de bumbacul pantalonilor de pijama,in timp ce punga goala a memoriei se umplea,incet-incet,cu malaiul  fin al amintirilor.Vazu o fata intr-un tricou albastru ce-i degolea ispititor umarul stand la malul unei ape intr-o zi insorita de aprilie si zambindu-i cu dezinvoltura unui baiat cu ochi incredibil de verzi.Vazu aceeasi fata intr-o camasa albastra sobra stand implacabila in fata unei comisii si raspunzand obiectiv la intrebarile lor,constienta de miza  importanta a jocului-un viitor mai bun pentru ea.Vazu un baiat intr-o geaca albastra de iarna intr-un autobuz a carui culoare se schimba cameleonic de la o zi la alta si retrai  intreaga intensitate a sentimentelor ce o legau de el.Vazu o colivie cu gratii albastre ce-i era adusa printr-un decor festiv  si simti cum sufletui i se umple tot de dragoste la vederea creaturii mici si albastre,ce o privea,inspaimantata,de dinauntru.Vazu  un pandantiv ieftin cu piatra albastra atarnat la gat de mainile ridate ale unei femei in varsta si o alta mana,mai tanara,ce se duse imediat sa-l atinga cu admiratie,ca pe cea mai de pret comoara.Vazu marea albastra stralucind in lumina soarelui vara,atat cat se deslusea stand intins la orizontala pe prosop,vazu printr-o fereastra de apartament de bloc cerul ce putea sa-si schimbe cu atata repeciziune nuantele de albastru,vazu esarfa albastra a unui ursulet de plus ros de timp,tinut si acum noaptea  in brate la fel de strans la si la 7 ani,vazu coperta albastruie a unei carti citita cu fervoare de o fetita cu par scurt,pentru care „Coliba unchiului Tom” era cea mai frumoasa poveste din lume…

Vazut totul,absolut totul.Filmul,rulat pe ecranul de inconsistenta al sufletului sau,o coplesi in aceeasi masura in care-o lumina.Avea acum in fata ei toate piesele marunte ale puzzle-ului care,prin reconstituire,ii arata adevarata dimensiune a intregii sale existente.Iar intreaga sa existenta se derulase,inconstient,sub semnul albastrului.In mementele speciale sau in cele de zi cu zi,fusese aproape mereu ceva special legat de acea culoare ce parea ca-si gasise loc  in fiecare amintire draga.Era culoarea copilariei si-a maturitatii deopotriva,era culoarea libertatii si-a destinului schimbator,dar mai presus de toate era culoarea iubirii de adolescent,in care se topisera flirturile nevinovate ,zambetele prinse in zbor ca avioanele de hartie si visele nebunesti zamislite de inima pentru care pieptul devine,dintr-o data, neincapator…!Nu era culoarea ei,n-o putea numi chiar asa,dar  sigur era speciala pentru ea,pentru ca-i colora  trecutul si o buna parte a prezentului in tonuri linistitoare si dadatoare de speranta…!

Cand mai tarziu in ziua aceea doctorul veni in vizita,isi gasi pacienta strand in picioare in dreptul ferestrei.Se intorsese aproape imediat spre el  si doctorul clipise surprins,remarcand cele doua fete care il priveau zambitoare: cea a fetei si cea de pe geam.Apoi,fata incepu sa vorbeasca  si el o asculta,pe jumatate inregistrand  progresele rapide ale starii ei de sanatate,pe  jumatate mirandu-se  de straniul fenomen care facea ca albastrul luminos al cerului zarit prin ochii din degete ai fetisoarei de pe geam sa se rasfranga in cei castanii ai pacientei sale,care-i povestea cu voiosie despre un pasaroi galagios care purta numele unei dragi umbre albastre.

into_the_blue__by_magnesinaSursa imagine: http://www.deviantart.com/art/into-the-blue-126791328

P.S.Ceva ce am avut de scris pentru la meditatii si m-am gandit sa impartasesc cu voi.Pareri?:)

Reclame